În ultimul deceniu, educația pentru mediu a devenit și în România o preocupare reală pentru clasa politică, dar mai ales pentru societatea civilă care a început să caute modalități cât mai originale și atractive de a ajunge la sufletul și la mintea cetățenilor, în special a copiilor și a tinerilor.
Care sunt problemele cu care se confruntă omenirea astăzi? Cum putem asigura supraviețuirea diferitelor specii de plante și de animale pe termen lung? Ce este dezvoltarea durabilă și cum poate fi realizată? Ce sunt schimbările climatice și cum pot fi prevenite?
Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele, îl putem afla numai dacă învățăm despre mediu și dacă începem să aplicăm în viața de zi cu zi cunoștințele dobândite.
În zilele noastre, un număr mare de școli din Europa și chiar din România au introdus ,,Educația pentru mediu” sau ,,Educația ecologică” în curriculum. Educația pentru mediu se ocupă de studii în natură, resursele naturale și relația dintre om și mediu.
Când începem să învățăm despre mediul înconjurător, devenim ființe umane mai responsabile. Prin includerea orelor de mediu în școli, putem face ca generațiile viitoare să fie mai sensibile și să aibă curajul, energia și curiozitatea de a găsi soluții inovatoare sau metode ce merită a fi duplicate pentru a proteja natura.
La nivel internațional, Oraganizația Națiunilor Unite (ONU) a solicitat tuturor statelor să declare starea de urgență climatică. Uniunea Europeană a recunoscut caracterul urgent al problemei și a propus o serie de măsuri, precum cele incluse în pachetul Fit for 55 înaintat în vara anului 2021 de către Comisia Europeană. Acceptarea și implementarea acestor măsuri presupun un nivel minimal de educație, în rândul cetăţenilor, privind schimbările climatice și mediul.
În România, începând cu anul școlar 2023-2024, elevii sunt pregătiţi să fie ambasadori ai schimbării, responsabili şi prietenoşi cu mediul înconjurător. Acest lucru a fost reglementat prin promulgarea de către Președintele României a propunerii legislative care vizează completarea Legii educaţiei naţionale. Astfel, elevii vor fi educaţi pentru viaţă, ceea ce presupune nu doar dobândirea de competenţe sociale şi civice, dar şi competenţe de mediu.
Proiectul „România Educată” promovează respectul pentru mediu în seria valorilor care stau la baza sistemului de educație și prevede corelarea obiectivelor de învățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație, care includ, printre altele, educația privind mediul înconjurător, sustenabilitatea și limitarea efectelor schimbărilor climatice.
„Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030”, elaborată de către Ministerul Educației, fundamentată pe raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, întocmit de grupul de lucru înființat la nivelul Administrației Prezidențiale, subliniază nevoia de educație cu privire la temele de mediu, dezvoltare durabilă și schimbări climatice care este un aspect confirmat de mai multe studii sociologice efectuate în ultimii ani. Demersul de constituire a grupului de lucru a răspuns inițiativelor internaționale lansate de Organizația Națiunilor Unite – Action for Climate Empowerment și de Uniunea Europeană, în domeniul schimbărilor climatice și sustenabilității.
Educația pentru mediu presupune 5 etape importante:
Conştientizarea –permite copiilor și tinerilor să manifeste înţelegere şi sensibilitate faţă de mediu; dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi percepţiile referitoare la problemele de mediu și contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.
Cunoaşterea –permite descoperirea și înțelegerea informațiilor privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi rezolvarea problemelor legate de mediu.
Atitudinea –permite aderarea la un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.
DeprinderiLE –se referă la abilităţile necesare identificării, investigării problemelor mediului şi contribuția la rezolvarea acestora.
Participarea – ajută la dobândirea experienţei necesare în utilizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la soluții eficiente.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP),ca decident politic, încearcă să transpună așteptările tinerilor în măsuri, programe și proiecte menite să vină în întâmpinarea acestor nevoi de cunoaștere și în oferirea unui suport cât mai consistent pentru parcurgerea celor 5 etape.
În acest scop, MMAP derulează câteva programe finanțate prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM):
- Programul Microbuze electrice pentru transportul elevilorcu un buget de 300 de milioane de lei, care finanţează achiziţionarea microbuzelor electrice, hibride şi a celor alimentate GNC, a staţiilor de reîncărcare a microbuzelor, cheltuielile cu consultanţa pentru implementare și TVA aferentă proiectului. Achiziţionarea staţiilor de reîncărcare este permisă în limita unei staţii de reîncărcare/microbuz achiziţionat.
- Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice cu un buget de aproximativ 451 de milioane de lei prin care pot fi modernizate clădirile publice, în special unitățile de învățământ, creșele, grădinițele, școlile gimnaziale și liceele.
- Programul privind educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, cu un buget total de 265 de milioane de lei, din care 150 milioane lei pentru 2023. Suma maximă care poate fi acordată de AFM pentru finanţarea unui proiect este de 500.000 lei, iar activităţile eligibile se referă la acțiuni de conștientizare a populației, în special a copiilor, cu privire la teme actuale de protecție a mediului înconjurător – modalități de protejare a aerului, a apei, a pădurilor, reciclarea deșeurilor, beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile, protecţia biodiversităţii, schimbările climatice și stimularea utilizării transportului cu emisii scăzute.
MMAP a inițiat mai multe proiecte și programe în vederea combaterii fenomenului abandonării deșeurilor, inclusiv de educare a populației, pornind din școli – prin Programul național „Săptămâna verde”, lansat în acest an și pentru care a fost alocat un buget de 100 de milioane de lei. In acest context, este salutară decizia Ministerului Educației de a impune fiecărei unități de învățământ preuniversitar obligația de a avea un responsabil de mediu, o măsură benefică pentru formarea și responsabilizarea generațiilor viitoare cu privire la temele de dezvoltare durabilă și conștientizare a efectelor schimbărilor climatice.
În sprijinul acestui program, pe lângă sumele care vor fi alocate instituțiilor școlare, a fost realizată Platforma onlinewww.saptamanaverde.edu.ro, aflată într-o continuă dezvoltare, care pune la dispoziția profesorilor o serie de materiale informative și idei de activități de conștientizare ce pot fi organizate, cadrele didactice nefiind obligate să se limiteze la resursele propuse, ci încurajate să identifice, la nivel local, diferite tipuri de activități complementare.
În forma actuală, platforma educațională cuprinde resurse precum:
- date despre proiect, repere legislative;
- o bibliotecă digitală cu resurse educaționale (materiale, idei de activități) pe teme din domeniile: schimbări climatice, managementul deșeurilor, consum și producție sustenabile, biodiversitate, păduri și viață terestră, apă și viață acvatică;
- idei de trasee educative în natură;
- o hartă a ariilor naturale protejate și informații despre acestea;
- lista stațiilor meteorologice și informații despre acestea;
- resurse privind modalitatea de răspuns la dezastrele naturale;
- resurse și sugestii de activități propuse de ONG-uri;
- exemple de bune practici educaționale cu privire la schimbări climatice și mediu.
Ministerul Mediului salută și decizia Ministerului Educației care a impus fiecărei unități de învățământ preuniversitar obligația de a avea un responsabil de mediu, în acord cu „Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030”, considerând-o benefică pentru formarea și responsabilizarea generațiilor viitoare cu privire la temele de dezvoltare durabilă și conștientizare a efectelor schimbărilor climatice.
Programul Național ”RANGERII JUNIORI”reprezintă un alt exemplu de educație nonformală, de tip outdoor, care își propune să implice copiii într-o serie de activități despre natură, în natură, alături de angajații Administrațiilor Parcurilor Naționale și ai Agențiilor pentru Protecția Mediului, pentru a le deschide orizontul către o nouă profesie de viitor.
Parteneriatele cu ONG-uri (Nature Talks, ECOTIC, Asociația Mai Mult Verde, Asociația Viitor Plus sau Act for Tomorrow) care propun activități ce pot fi transformate în realitate alături de oamenii potriviți, reprezintă, de asemenea, o modalitate prin care am ales să ne implicăm în viața comunității încercând să formăm împreună o echipă pentru a oferi exemplu și a lăsa în urma noastră o amprentă verde.